Recomandǎri dupǎ operaţiile de varice

Tratamentul standard pentru varicele membrelor inferioare este cel chirurgical: crosectomie, strippingul venelor safene, ligatura venelor perforante cu reflux venos şi extirparea pachetelor varicoase. În ultimele decade, dezvoltarea tehnicilor miniinvazive a adus nou în tratamentul venelor varicoase “tehnicile de cateter” care folosesc cǎldurǎ produsǎ de curenţii de radiofrecvenţǎ sau impulsurile laser pentru a coagula traiectele venoase. Avantajele procedeului miniinvaziv sunt “umbrite” de complicaţiile care pot sǎ apar relativ frecvent ( necroze tegumentare, inflamaţie, durere pe traseul cateterului, trombozǎ la joncţiunea safeno-femuralǎ, etc ). Pânǎ când proba timpului va fi trecutǎ de aceste noi operaţii bazate pe tehnologie avansatǎ, operaţiile clasice sunt cele recomandate pe scarǎ largǎ.

Igiena localǎ are ca şi obiectiv vindecarea plǎgilor şi prevenirea complicaţiilor. Plǎgile operatorii vor fi badijonate cu antiseptice locale ( betadine, alcool sanitar, etc ) zilnic sau la douǎ zile şi vor fi acoperite cu un pansament de tifon subţire, peste care se vor înfǎşura benzile elastice pentru copresiune, sau vor fi îmbrǎcaţi ciorapii elastici. Pansamentele au mai mult rolul de a proteja firele de suturǎ. Contenţia elasticǎ este necesarǎ pentru a preveni formarea hematoamelor, a seroamelor sau a tromboflebitelor pe traseele venoase restante, în special în primele 2 – 3 sǎptǎmâni postoperator. Indiferent de nivelul la care se situeazǎ plǎgile operatorii, bandajele elastice se înfǎşoarǎ pornind de la degetele picioarelor şi trebuie sǎ ajungǎ deasupra plǎgii situate cel mai sus pe coapsǎ ( sub ligamentul inghinal ). Turele de faşǎ vor fi petrecute una peste alta cel puţin cu 1/3 din lǎţimea feşei, cel mai bine cu 1/2 din lǎţime ) şi se va evita efectul de garou care apare la rǎsucirea feşei. Aceste inconveniente sunt depǎşite dacǎ se folosesc ciorapii elastici cu compresie medie ( compresia uşoarǎ este ineficientǎ iar cea puternicǎ este greu de suportat ) care pot fi monocolanţi, doar pe piciorul operat sau tip pantalon, pe ambele picioare. Ciorapii elastici au inconvenientul mǎrimii care trebuie aleasǎ în funcţie de grosimea membrului inferior şi ea se prescrie de cǎtre medic, pe când faşa elasticǎ este strânsǎ de cǎtre pacient, în funcţie de grosimea fiecǎrui segment al membrului inferior. Firele de suturǎ se suprimǎ de obicei dupǎ 10 zile de la operaţie. Duşul este recomandat dupǎ suprimarea firelor de suturǎ, iar baia în cadǎ dupǎ alte 2 sǎptǎmâni, cǎnd cicatricile sunt suficient de solide.

Efortul fizic este recomandat nuanţat. Mobilizarea pacientului începe din prima zi postoperator, când pacientul este încurajat sǎ meargǎ pânǎ la apariţia senzaţiei de obosealǎ sau a durerii locale; când se aşeazǎ în pat, este bine sǎ aibǎ membrul inferior ridicat deasupra nivelului inimii, sprijinit pe toatǎ lungimea gambei. Trebuie evitat statul în picioare îndelungat, dar şi poziţia şezând, care împiedicǎ întoarcerea venoasǎ. Mersul face ca musculatura sǎ funcţioneze ca şi “pompǎ” pentru întoarcerea venoasǎ. Bolnavii sunt sfǎtuiţi sǎ evite mersul şchiopǎtat pentru a preveni crampele musculare şi durerile articulare ce se preteazǎ la confuzii cu durerile ce apar în cazul complicaţiilor locale. Se recomandǎ evitarea conducerii autoturismului timp de 1 – 2 sǎptǎmâni pentru cǎ reacţia la situaţiile de urgenţǎ poate fi prelungitǎ, iar manevra de frânare bruscǎ poate produce dureri ale membrului inferior operat. Mersul pe bicicletǎ este bine sǎ fie reluat la 1 – 2 sǎptǎmâni de la suprimarea firelor de suturǎ, când cicatricile operatorii sunt destul de solide.La fel şi înotul. Activitatea sexualǎ se poate relua când pacientul nu acuzǎ dureri locale şi nu implicǎ efort fizic deosebit.

Revenirea la serviciu se poate face dupǎ operaţia la un singur membru inferior la aproximativ 7 – 10 zile de la operaţie - pentru munca fǎrǎ efort fizic şi dupǎ 2 – 3 sǎptǎmâni dacǎ aceasta implicǎ activitate fizicǎ. Atunci când pacientul a fost operat la ambele membre inferioare, munca uşoarǎ poate fi reluatǎ dupǎ aproximativ 14 zile, iar cea cu efort fizic mare dupǎ 4 sǎptǎmâni.

Existǎ câteva restricţii în ceea ce priveşte cǎlǎtoriile. Zborul cu avionul va fi evitat cel puţin 10 zile postoperator datoritǎ riscului de trombozǎ venoasǎ profundǎ.

Cicatricile operatorii sunt complet vindecate dupǎ aproximativ 2 luni de zile, timp în care se recomandǎ evitarea expunerii la soare.

Regimul alimentar poate ajuta vindecarea plǎgilor operatorii. Se vor consuma peste 2 l de lichide zilnic, evitându-se astfel deshidratarea care are efect protrombotic, iar în zilele cǎlduroase se vor suplimenta lichidele pentru a compensa pierderile prin transpiraţie. Fumatul este în principiu contraindicat datoritǎ efectului trombogen. Pacienţii sunt sfǎtuiţi sǎ consume alimente bogate în proteine ( carne, lactate, ouǎ ) şi vitamine ( fructe şi legume ) care ajutǎ la vindecarea plǎgilor şi cresc imunitatea organismului. O menţiune specialǎ trebuie fǎcutǎ pentru consumul de fibre alimentare care combat constipaţia. Pacienţii constipaţi au în timpul defecaţiei presiunea abdominalǎ crescutǎ, motiv pentru care sunt expuşi la riscul apariţiei varicelor prin creşterea retrogradǎ a presiunii în venele membrelor inferioare. Este necesar ca aceşti pacienţi sǎ monitorizeze cantitatea de fibre din alimentaţie: ea trebuie sǎ fie peste 25 – 30 g/zi. Aceasta se poate obţine consumând fructe şi legume în special cu coajǎ şi înlocuind dulciurile rafinate cu fructe uscate, iar cerealele folosite în alimentaţie sǎ fie pe cât posibil utilizate integral ( pâine şi paste fǎinoase din fǎinǎ integralǎ, orez brun în loc de orez decorticat, fulgi de cereale – în special orz şi ovǎz – la micul dejun ).