Recomandǎri dupǎ operaţiile de chist pilonidal

Chistul pilonidal este o infecţie cronicǎ a pielii determinatǎ de pǎtrunderea pǎrului într-un folicul pilos şi apariţia unui abces care se dezvoltǎ în ţesutul celular subcutanat, cel mai adesea în şanul interfesier, şi uneori interdigital ( la frizeri ), în ombilic sau axilǎ. Tratamentul chirurgical are câteva opţiuni care influenţeazǎ direct îngrijirile postoperatorii:

• incizie şi drenaj pentru abcesele pilonidale operate în urgenţǎ,
• excizie cu sau fǎrǎ marsupializare şi vindecare per secundam,
• excizie cu suturǎ primarǎ,
• excizie şi acoperire cu lambouri tegumentare,
• excizia folicului pilos şi chiretaj lateral.

Igiena localǎ este deosebit de importantǎ în cicatrizarea plǎgii operatorii şi prevenirea recidivei.

Incizia şi drenajul abcesului pilonidal este intervenţia chirurgicalǎ care se practicǎ în urgenţǎ şi este un tratament de etapǎ pentru cǎ nu poate fi excizat ţesutul de granulaţie care formeazǎ peretele chistului. Recidiva apare în proporţie de 40-60% din cazuri, dacǎ tratamentul iniţial nu este urmat de excizia chistului pilonidal în timpul doi. Dacǎ a fost chiuretat peretele chistului vindecarea este mai rapidǎ ( 4 sǎptǎmâni ), comparativ cu abcesele nechiuretate care se vindecǎ mai greu ( aproximativ 10 sǎptǎmâni ). Pentru toaleta localǎ sunt indicate bǎile de şezut cu infuzie de muşeţel, tamponarea cavitǎţii abcesului cu comprese sterile şi badijonarea sa cu un antiseptic local. Controlul medical se stabileşte de obicei sǎptǎmânal. Pacienţii sunt sfǎtuiţi sǎ-şi îndepǎrteze pǎrul din jurul plǎgii cu o cremǎ depilatoare pentru a evita pǎtrunderea lui în cavitatea restantǎ.

Excizia şi vindecarea per secundam este metoda cea mai folositǎ în practicǎ şi are cele mai puţine recidive locale. Postoperator sunt indicate bǎile de şezut în infuzie de muşeţel cǎlduţǎ ( 1 plic de muşeţel la un litru de lichid ) şi, dupǎ uscarea plǎgii, badijonarea cu antiseptic local ( sau se poate presǎra acid boric sau baneocin ). Plaga se vindecǎ de obicei în 6 – 7 sǎptǎmâni, iar cicatricea devine solidǎ dupǎ aproximativ 3 luni de zile, timp în care pacienţii sunt sfǎtuiţi sǎ îndepǎrteze pǎrul de pe tegumentele din jur cu o cremǎ depilatoare.

Excizia şi sutura primarǎ este metoda urmatǎ de cele mai multe recurenţe. Plaga operatorie ( când nu este urmatǎ de infecţie şi dehiscenţǎ ) se vindecǎ per primam fiind îngrijitǎ ca şi alte plǎgi suturate: badijonare zilnicǎ ( sau la 2 zile ) cu un antiseptic pentru tegument ( de ex. betadine ), iar firele de suturǎ sunt suprimate dupǎ 10 – 12 zile, în douǎ etape, la 2 – 3 zile diferenţǎ, pentru a evita dehiscenţa. Excizia şi acoperirea cu lambouri în Z , V-Y sau în arc de cerc are aceleaşi recomandǎri, doar cǎ firele de suturǎ se lasǎ mai mult timp pe loc ( 14 – 16 zile ), iar tegumentul va fi depilat cu grijǎ, folosind o cremǎ depilatoare cel puţin 3 luni de zile.

Dupǎ excizia şi chiuretajul lateral se recomandǎ bǎile de şezut şi badijonarea cu antiseptice de suprafaţǎ, la fel ca şi dupǎ excizia cu vindecare per secundam, însǎ sunt necesare controale medicale mai frecvente şi, bineînţeles, îndepǎrtarea pilozitǎţii locale cel puţin 3 luni de zile.

Duşul este permis când plaga operatorie este acoperitǎ cu epiteliu, iar baia în cadǎ dupǎ încǎ alte 2 sǎptǎmâni, când cicatricea este bine formatǎ. Tot atunci sunt permise şi bǎile în piscine sau bǎi publice.

Regimul alimentar nu este unul special. Pentru a grǎbi vindecarea se recomandǎ pacienţilor sǎ consume alimente bogate în proteine ( carne, ouǎ, lactate ) şi în vitamine ( fructe şi legume ) care întǎresc imunitatea şi grǎbesc cicatrizarea plǎgii operatorii. Organismului îi sunt necesari 2 l de lichide zilnic.

Efortul fizic poate fi reluat dupǎ incizia şi drenajul abcesului la aproximativ 7 – 14 zile, dacǎ nu se decide excizia în totalitate a chistului ( când inflamaţia a cedat ). Dupǎ vindecarea per primam ( excizie cu suturǎ primarǎ ), pacientul se poate întoarce la serviciu la aproximativ 2 – 4 sǎptǎmâni, dacǎ nu este solicitat fizic, sau la 3 – 6 sǎptǎmâni, dacǎ munca impicǎ efort fizic. Operaţiile urmate de vindecare per scundam necesitǎ repaus timp de 6 – 8 sǎptǎmâni, cu menţiunea cǎ atât timp cât plaga nu este încǎ vindecatǎ, dacǎ pacientul şi-a reluat munca, trebuie sǎ aibǎ asigurate facilitǎţi pentru igiena oralǎ.

Activitatea sexualǎ poate fi reluatǎ când nu produce durere pacientului, la fel şi conducerea autoturismului. Mersul pe jos are efecte benefice, datoritǎ activǎrii circulaţiei sângelui în zona membrelor inferioare şi a bazinului. Nu sunt recomandate eforturile fizice susţinute care produc obosealǎ şi transpiraţie, sau mersul pe bicicletǎ care poate produce traumatisme locale şi sângerǎri ale plǎgii operatorii.