Recomandǎri postcolecistectomie

Colecistul are rol de rezervor pentru bila produsǎ de ficat în perioadele interprandiale şi de evacuarea a sa în intestin în timpul meselor, iar colecistectomia determinǎ curgerea continuǎ a acesteia în duoden, lipsind “rezervorul”. Bila este implicată în absorbţia grǎsimilor şi a vitaminelor liposolubile şi de aceea, mesele abundente în grǎsimi pot depǎşi capacitatea de prelucrare a sǎrurilor biliare existente. Aceasta face sǎ intervinǎ în digestia grǎsimilor bacteriile intestinale cu producerea unor cantitǎţi mari de gaz care determinǎ meteorism şi atrage apǎ în lumenul intestinal, cu apariţia diareei. Nu este vorba practic despre “malabsorbţie” deoarece bila existentǎ este suficientǎ atât în metabolismul lipidelor cât şi al vitaminelor.Aceste simptome dispar de obicei dupǎ câteva luni.

Recomandǎrile în ce priveşte regimul alimentar au urmǎtoarele obiective:

  • scǎderea cantitǎţii de grǎsimi din alimentaţie pentru a îmbunǎtǎţii digestia şi a preveni apariţia meteorismului şi a diareei;
  • evitatea suprasolicitǎrii funcţiilor hepatice;
  • creşterea imunitǎtii organismului şi
  • vindecarea plǎgii / plǎgilor operatorii.

Regimul alimentar

I. Scǎderea cantitǎţii de grǎsimi din alimentaţie pentru a îmbunǎtǎţii digestia şi a preveni apariţia meteorismului şi a diareei. Reducerea grǎsimilor din alimentaţie nu înseamnǎ neaparat un regim alimentar: este recomandarea de a mânca sǎnǎtos. În cazul pacienţilor colecistectomizaţi, mai puţine lipide înseamnǎ un efort mai scǎzut din partea organismului pentru o bunǎ digestie.

Alimente recomandate:

  • supe de legume sau carne slabǎ,
  • carne slabǎ şi proaspatǎ de pasare ( fǎrǎ piele ), vită sau peşte – fiartǎ, friptǎ la grǎtar ( fǎrǎ ados de grǎsimi ) sau coaptǎ la cuptor cu adaos de apǎ (nu ulei );
  • pâine albǎ, veche de o zi, dar cel mai bine pâine din fǎinǎ integralǎ, făinoase bine fierte, budinci, preparate din aluat copt la cuptor, prǎjituri de casǎ cu fructe, brânzǎ de vaci, sau prǎjituri simple - din pandişpan;
  • ouǎ: albuş (în preparate) sau ou întreg în preparate dietetice (fiert moale, ochi romanesc, omleta dieteticǎ) – socotit aproximativ un ou pe zi;
  • grǎsimi maxim 30 g de unt sau ulei vegetal pe zi adǎugat la sfârşitul gǎtirii sau în salate;
  • legume cu celulozǎ uşor digerabilǎ (morcovi, dovlecei, fasole verde tânǎrǎ, salatǎ verde, roşii, ardei, vinete), preparate fierte ca piureuri, soteuri, sufleuri, budinci sau salate;
  • fructe coapte bine, cu conţinut celulozic redus, proaspete, sub formǎ de piureuri de fructe coapte, compoturi, sucuri preparate la storcǎtor;
  • condimente din ierburi aromate: pǎtrunjel, mǎrar, leuştean, cimbru, tarhon, dafin, suc de lamaie ( în cantitate micǎ ajutǎ la metabolizarea grǎsimilor, în cantitate mare creşte aciditatea gastricǎ );

Alimente nerecomandate:

  • supe grase de carne, borşuri drese cu smântânǎ, ciorbe grase, pregǎtite cu rântaş;
  • carne de porc, oaie, raţǎ, gâscǎ, vânat, mezeluri, afumǎturi, peşte gras, conserve de carne şi de peşte;
  • carnea tocatǎ sub formǎ de chiftele, cârnaţ, caltaboş, sarmale;
  • carnea sau derivatele sale preparate pané;
  • aluaturi prǎjite în ulei: plǎcinte, gogoşi, papanaşi;
  • condimentele iritante, iuţi, Vegeta, Delikat ( care conţin conservanţi );
  • brânzeturi grase sau fermentate;
  • ouǎ fierte tari, prǎjite, în omletǎ prǎjitǎ sau în maioneze;
  • legumele cu celulozǎ durǎ (castraveţi, ridichi, gulii, varzǎ, mazǎre, fasole, linte), legume crude, leguminoase uscate;
  • fructe cu celulozǎ greu digerabilǎ: struguri, pere cu coajǎ; se vor evita fructele şi legumele cu sâmburi mici, care nu se pot curǎţa ( kiwi, zmeurǎ, cǎpşuni, fragi, roşii, castraveţi, etc )
  • dulciurile cu creme, ciocolatǎ, cacao, nucǎ, alune;

Nu se vor consuma alimente şi bǎuturi prea reci sau prea fierbinţi.

Meteorismul ( balonarea ) poate fi determinat de ingerarea de aer odatǎ cu alimentele - în acest caz gazul se acumuleazǎ în stomac - sau de creşterea volumului de gaz acumulat în intestin. Pentru evitarea acumulǎrii aerului în stomac se renunţǎ la bǎuturile carbogazoase şi la alimentele fierbinţi. Mesele se servesc regulat, în linişte, alimentele sunt consumate cu îmbucǎturi mici, bine mestecate; nu se vorbeşte în timpul mesei. Nu se beau lichide cu paiul şi nu se mestecǎ gumǎ. Laptele este unul dintre alimentele care produce cele mai multe gaze şi poate fi înlocuit cu iaurt. Alimente ca: fasolea, mazǎrea, soia, broccoli, conopida, varza de Bruxelles, guliile, ridichile, castraveţii, ţelina, porumbul, prunele, mustul şi sucul de mere sunt considerate ca producatoare de gaze. Ceapa şi varza contin flavone care încetinesc tranzitul intestinal. O dietǎ scazutǎ în grǎsimi poate fi de ajutor, prin reducerea producţiei duodenale de dioxid de carbon.

Pacienţilor cu diaree le sunt recomandate alimentele bogate în fibre care absorb apa din intestin şi cresc volumul scaunului care poate fi eliminat astfel mai uşor: pâine integralǎ, cereale, paste din fǎinǎ integralǎ, fructe şi legume.Sunt de evitat alimentele şi bǎuturile care favorizeazǎ diareea:

  • cafeaua cu cofeinǎ, ceaiul negru sau verde, bǎuturile carbogazoase şi în general toate bǎuturile rǎcoritoare din comerţ ( datoritǎ aditivilor pe care îi conţin ), alcoolul;
  • grǎsimile, prǎjelile, orice fel de condimente cu excepţia sǎrii, dacǎ nu sunt alte restricţii pentru alte boli;
  • alimente care sunt laxative naturale cum sunt prunele, perele, smochinele;
  • laptele, care poate fi înlocuit cu iaurt.

Pentru unele simptome din sindromul postcolecistectomie a fost incriminatǎ carenţa în magneziu şi de aceea sunt recomandate alimente bogate în magneziu: avocado, orez brun, spanac.

II. Evitatea suprasolicitǎrii funcţiilor hepatice. Pentru normalizarea metabolismului lipidic la nivelul ficatului pacienţii sunt încurajaţi sǎ consume uleiurile vegetale neprelucrate termic, bogate în acizi graşi omega-3 şi omega-6: uleiul de mǎsline, in sau cânepǎ care pot fi adaugate în salate şi, important, nu trebuie folosite la prǎjit. Fructele şi legumele bogate în fibre ajutǎ digestia şi normalizeazǎ tranzitul intestinal: sfecla roşie, dovleacul, cartofii dulci, merele, greful, fructele de pǎdure. Ceaiurile trebuie sǎ asigure împreunǎ cu celelalte lichide ( apǎ, compot, lactate ) cel puţin 2 litri de lichid zilnic. Sunt indicate ceaiurile de anghinare, sunǎtoare, muşeţel, rostopascǎ, mentǎ, albǎstrele, mǎceşe, urzicǎ.

III. Creşterea imunitǎţii organismului este asiguratǎ în general de consumul de fructe şi legume proaspete. Sunt însǎ câteva alimente considerate de prim rang în aceastǎ categorie: spanac, ciuperci, morcovi, sâmburi de nucǎ, peşte proaspǎt, iaurtul, cerealele, socul.

IV. Vindecarea plǎgilor este favorizatǎ în principal de consumul de proteine, vitamine şi microelemente:

  • alimente recomandate pentru conţinutul în proteine sunt carnea de vitǎ, pasǎre, peşte, laptele, brânza, ouǎle, nucile şi iaurtul;
  • alimentele bogate în vitamina C care ajutǎ la vindecare, permise postcolecistectomie, sunt portocalele, lǎmâile ( cu prudenţǎ ), grepfruitul şi sucul de roşii;
  • pentru conţinutul în vitamina A sunt recomandate ficatul de porc, vitǎ sau pasǎre, pepenele galben, cerealele, cartofii dulci, spanacul şi morcovii;
  • aportul de zinc este asigurat dacǎ sunt consumate crustacee, orez, ouǎ, nuci, ficat sau iaurt,
  • iar fierul se gǎseşte în cantitǎţi crescute în spanac, ficat de porc, vitǎ sau pasǎre şi în carne de vitǎ.

Durata regimului alimentar este de aproximativ 3 luni de zile postoperator, sau chiar mai mult, pânǎ la dispariţia simptomatologiei, iar revenirea la vechile obiceiuri alimentare se va face treptat, prin testarea toleranţei. Astfel, pacientul îşi poate compune singur regimul alimentar.

Pacienţii diabetici vor combina recomandǎrile de regim prescrise mai sus cu cele primite de la medicul diabetolog.

Regimul alimentar pentru pacienţii operaţi cu icter mecanic trebuie sǎ aibǎ în vedere deficitul de sǎruri biliare din intestin, care afecteazǎ absorbţia grǎsimilor şi a vitaminelor liposolubile. Pe lângǎ acestea, mai este afectatǎ absorbţia proteinelor, fierului dar şi a vitaminelor C şi B. În dieta acestor pacienţi se vor regǎsi alimente bogate în primul rând în vitaminele liposolubile A, D, E şi K:

  • vitamina A are rol în menţinerea integritǎţii pielii şi mucoaselor ( cornee, mucoasa respiratorie, digestivǎ ) şi în dezvoltarea osoasǎ; sursele alimentare cele mai bogate în vitamina A sunt ficatul de vitǎ, lapte proaspǎt, caşcaval, unt, ton, ardei, gogoşari, morcovi, spanac, roşii, salatǎ, pepene verde şi caise,
  • vitamina D previne rahitismul şi osteomalacia, ajutǎ absorbţia calciului din intestinul subţire, menţine constantǎ calcemia şi participǎ la fixarea calciului şi fosforului în oase; se gǎseşte în cantitǎţi mari în ulei de peşte, lapte, unt, frişcǎ, gǎlbenuş de ou, sardele, somon şi viscere,
  • vitamina E asigurǎ buna funcţionare a aparatului reproducǎtor, are rol important antioxidant celular şi trofic pentru celula nervoasǎ şi capilare, precum şi în imunitate prin protejarea leucocitelor; cantitǎţi mari de vitamina E se gǎsesc în uleiurile vegetale, nuci, alune, migdale, arahide, cereale, legume uscate, unt, brânzǎ, ouǎ, ficat, margarinǎ,
  • vitamina K este indispensabilǎ în mecanismul coagulǎrii sângelui participând la sinteza hepaticǎ a factorilor II, VII, IX şi X, paricipǎ la respiraţia celularǎ, are rol în transformarea glucozei în glicogen şi depozitarea sa în ficat; se gǎseşte cu precǎdere în legume verzi proaspete, ficat, carne şi brânzeturi.

Pacienţii care au fost icterici nu au restricţii atât de ferme în consumul de grǎsimi, însǎ li se recomandǎ alimentele bogate în vitamine şi evitarea prǎjelii în prepararea mâncǎrii.

Efortul fizic

Reîntoarcerea la munca de birou dupǎ colecistectomia laparoscopicǎ programatǎ ( în afara urgenţelor ) se poate face dupǎ 2 – 3 sǎptǎmâni, iar pacienţii care desfǎşoarǎ muncǎ fizicǎ pot reveni la serviciu dupǎ un repaus de 4 – 6 sǎptǎmâni. Timp de 14 zile este interzis ridicarea greutǎţilor care depǎşesc 5 kg, iar dupǎ aceea efortul fizic va trebui reluat treptat.

Conducerea autoturismelor nu este recomandatǎ în primele 3 -5 zile dupǎ colecistectomia laparoscopicǎ şi nici în perioada în care pacientul ia medicaţie antialgicǎ.

Încǎ de a doua zi postoperator este recomandatǎ mişcarea, iar plimbǎrile sunt benefice pe distanţe progresiv mai mari, pânǎ când apare senzaţia de obosealǎ care impune repaosul.

Activitatea sexualǎ se poate relua dupǎ 2 sǎptǎmâni de la operaţie.

Toate activitǎţile care implicǎ efortul fizic şi bineînţeles întoarcerea la serviciu sunt întârziate dacǎ postoperator apar complicaţii ( infecţia plǎgilor operatorii, embolie pulmonarǎ, trombozǎ venoasǎ profundǎ, pneumonie, etc ).

Dupǎ colecistectomia clasicǎ întoarcerea la munca de birou este de obicei dupǎ 3 -4 sǎptǎmâni, iar la munca fizicǎ grea dupǎ 6 – 8 sǎptǎmâni. Şi aceste intervale se prelungesc dacǎ apar complicaţii postoperatorii.

Purtarea burtierei nu se recomandǎ mai repede de 2 – 3 sǎptǎmâni de la operaţie pentru cǎ, strângând abdomenul, este stânjenitǎ circulaţia sanguinǎ la nivelul cicatricei postoperatorii şi vindecarea plǎgii este întârziatǎ. Dupǎ aceastǎ limitǎ, pacienţii care se simt mai în siguranţǎ cu ea, o pot purta cu condiţia sǎ fie confecţionatǎ din bumbac, sistemul de legare sǎ fie ajustabil ( cu bandǎ cu scai sau şiret ) şi sǎ nu jeneze mişcǎrile corpului şi respiraţia.

Suprimarea firelor de suturǎ de la tegument se face de obicei dupǎ 7 – 10 zile, sau la recomandarea medicului. Duşul este permis a doua zi dupǎ scoaterea suturilor, iar baia dupǎ 2 sǎptǎmâni. În prima sǎptǎmânǎ postoperator toaleta se face evitând contactul plǎgii sau plǎgilor cu apa.

Controlul chirurgical se face prin înţelegere cu medicul chirurg în ziua externǎrii, de obicei la 21 de zile şi 6 luni postoperator, sau la nevoie, dacǎ starea pacientului o impune.